Domnişoara

Posted: 18 Mai 2010 in de-ale lu Danny, Domnişoara
Etichete:

E marcată de o adevărată depresiune psihică. Eşti frumoasă … am minţit. Am fost, acum ştiu că nu mai pot atrage un bărbat. Poate un adolescent timid, un soldat sau un domn trecut m-ar mai putea aprecia pentru scurtă vreme ( a râs ). Putea să fie adevărat ce spunea. Precis însă avea nevoie de un om căruia să i se jeluieee. Ştii, mă voi strădui, să fiu pentru tine ca un frate. Tu vei fi surioara mea. Eşti necăjită, surioară. S-ar putea chiar s-o sfârşeşti rău de tot, să te scrânceşti, să pierzi ultima speranţă. Zău aşa! ( iar a râs ). Chiar ţi-e milă de mine? Nu ştiu, cam aşa ceva. Nu e bine că-ţi spun, dar îţi spun, surioară. Sunt sigur nu numai că nu-ţi faci de cap, dar că, aşa cum spui, tu eşti cea care ocoleşti succesul. Vouă bărbaţilor, ce vă pasă! Nu cunoaşteţi situaţia aceasta limită, să nu te mai vrea nimeni, singurătatea asta obişnuită, nu cea metafizică. Am băut un pahar de vin, pentru orice eventualitate, m-am prefăcut că nu înţeleg nimic chiar dacă ştiam sentimentul. Crezusem că eventualitatea se afla departe de mine. S-ar putea înţelege ( sau asta a înţeles ea ) că n-o doream. Inexact. Dar, ştii, e bine să faci pe ascetul tocmai sau numai atunci când realizezi că eşti astfel. Asta o dată. În al doilea rând această ” domnişoară ” poate avea oarecare demnitate doar tratată ca soră. Fiindcă îi spusesem ” eşti surioara mea, nu-i destul? „, s-a pornit să-mi înşire argumente care trebuiau s-o abiliteze ca femeie cu încă multe farmece şi căutare că fusese curtată de bărbaţi mult mai importanţi decât mine, mult mai frumoşi, că dacă ar fi fost să-i accepte pe toţi, păi atunci… Apoi a plâns, de ce nu îţi plac deloc, deloc? sau mă crezi o sfântă? Eşti o sfântă, abia acum îmi dau seama. Dar nu pentru că ai fi tare cuminte, nu mă impresionează cuminţenia. Eşti o sfântă nu ştiu de ce. Ai fi putut avea noroc. Aha, deci eşti dintre cuvioşii care vor să salveze sufletul unei femei. Eşti unul dintre aceia delicaţi, buni. Ei, află că nu mă impresionezi. Ce vrei să salvezi? Asta e viaţa! Şi află că ai ajuns prea târziu cu salvarea. În urma a zeci de bărbaţi care m-au ajutat şi salvat altfel, culcându-se cu mine. Cum crezi tu, delicatule domn, că mi-am petrecut vreo zece ani de supliniri, decât trecând din pat în pat? Ca s-o ştii şi pe asta! A plâns. Cum s-o consolezi? Bineînţeles, cum altfel? Cu nişte cuvinte, nu cu patul. Mai ţii minte când eram noi copii ? Tu nu prea credeai în dragoste erai mereu cu gândul la altu. Nu ştiu cum de am fost împreună. Ca să o zic sincer şi acum mai ţin minte, şi mai pe şleau aşa să o zic ţi-ai bătut joc de mine cam de 2 ori din câte ţin minte. După un timp ţi-ai adus aminte, nu m-ai lăsat. Eu nici nu voiam să aud de tine. Pentru mine erai doar o scorpie. După 1 an ştii doar că am făcut ce am făcut, şi de atunci ai ajuns aşa. Nu mai din cauza mea. Dacă tu nu insistai atât, nu ajungeai aici. Niciodată nu ai priceput unele chestii. Şi niciodată nu ai profitat de ce ai avut. Şi am plecat. I-am luat din raft o carte, ca să pot motiva o viitoare vizită. Am s-o visitez ca pe o surioară necăjită…

Anunțuri
Comentarii
  1. fara nume spune:

    de mn e vorbaa ????

  2. Dani spune:

    Plm. Data viitoare puneţi numele adevărat. Dacă eşti cine cred că eşti.. nu.

    De fapt. Nu e vorba de nimeni. Sunt doar nişte gânduri recente. Dacă vreo una se simte, bravo ei..

  3. MaDy spune:

    Interesting 😕

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s