Ea cu mine

Posted: 27 Aprilie 2010 in de-ale lu Danny, scriitor contemporan, scriitor tânăr.

Ea îi strânsese mâna. Era impresionată de acel cadou neaşteptat, copleşită chiar. I se puse un nod în gât. Îşi aminti cadourile pe care i le dăduse el în copilărie. Întotdeauna fusese deosebit de generos, punându-şi deoparte banii de buzunar ca să-i poată cumpăra ei ceva deosebit. Şi întotdeauna ştiuse să-i dăruiască exact ceea ce-şi dorea, cerceii de astă seară, de pildă. Fără să înţeleagă de ce, i se umplură ochii de lacrimi. Ce s-a întâmplat iubito? întrebă el cu blândeţe, aplecându-se peste masă. Ea clătină din cap, clipind din ochi. Nu ştiu, sunt o proastă. Scotoci prin poşetă, găsi o batistă, îşi suflă nasul şi îi zâmbi printre lacrimi. El o observă tăcut, aşteptând să-şi revină. M-am gândit la copilăria noastră, începu ea după câteva secunde. Pe atunci părea că nu se va sfârşi niciodată.. toate acele veri minunate. Dar totul s-a sfârşit, aşa cum s-au sfârşit şi acele veri. Nu se mai putu opri şi adăugă. Aşa cum se va sfârşi şi povestea asta. El se aşeză lângă ea. Nu fi tristă iubito. Zilele noastre sunt pe sfârşite, această perioadă vrăjită se va sfârşi, crede-mă. Strângându-i tare mâna şi luându-i degetele într-ale lui, el rosti rar. Tu vorbeşti despre sfârşituri, eu mă gândesc la începuturi.

Va urma..

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s